Panama si iluzia democratiei | ![]() |
Critica de film |
Scris de Ninel Ganea |
Luni, 11 Martie 2013 23:49 |
Coincidentele istorice (si victimele colaterale) nu sunt intamplatoare si dovedesc recurentele unui sistem politic de gandire maniheist, in care relatiile publice joaca un rol cel putin la fel de important ca ultimul bombardier. In primul rand, se ia un militar, Manuel Noriega, cu inclinatii autoritariste, si este trecut pe statele de plata ale CIA. Este instruit in SUA, dupa care revine in tara de origine, unde se ocupa, printre alte activitati, de traficul de droguri. Cand presedintele in functie, Torrijos, moare intr-un accident suspect, calea catre putere i se deschide ambitiosului general. Avand sustinerea aliatului yankeu, Noriega isi diversifica operatiunile clandestine si isi intareste puterea politica. Disidentii dispar, iar organizatiile finantate de SUA inchid ochii la derapajele antidemocrate. Vina tragica survine, insa, in momentul in care caudillo din Panama nutreste ganduri de independenta. Refuza sa mai raspunda la comenzile americane, se viseaza un lider autentic si crede in iubirea poporului. Puterea i s-a urcat la cap, iar din acest moment soarta ii este pecetluita. In prima instanta, “fortele democratice” incearca indepartarea lui Noriega prin intermediul alegerilor libere si al avertismentelor internationale. Cum figura nu reuseste, se trece la faza pe sanctiuni economice. Nici aceasta strategie nu da roada, asa ca intra in actiune agitatori americani. De aici si pana la moartea unui presupus militar american e o cale la fel de scurta ca redactarea unei declaratii de razboi. Conflictul care a urmat s-a consumat in cateva zile si a produs intre 2000 si 4000 de victime panameze, majoritatea inocente. Un cartier intreg a fost pus la pamant, s-au folosit arme interzise, au avut loc executii sumare, iar gropile comune au tinut loc de cimitire. Pentru a camufla consecintele actiunii “Just Cause” Pentagonul a adus in capitala micutului stat comandouri de jurnalisti pentru a filma bucuria manipulata a locuitorilor. In acelasi timp, presa americana saluta eliberarea de sub domnia unui tiran narcotraficant. In final, un nou presedinte, cu vederi mai potrivite, a fost instalat de trupele de ocupatie, iar valorile democratice au prins viata. Fostul aliat a ramas pana astazi in puscarie. |