<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom">
	<channel>
		<title>Frumusețea arhitecturii democratice</title>
		<description>Comentarii legate de Frumusețea arhitecturii democratice</description>
		<link>https://karamazov.ro/index.php/polemici/433-frumuseea-arhitecturii-democratice.html</link>
		<lastBuildDate>Thu, 30 Apr 2026 00:19:03 +0200</lastBuildDate>
		<generator>JComments</generator>
		<atom:link href="https://karamazov.ro/index.php/component/jcomments/feed/com_content/433/10.html" rel="self" type="application/rss+xml" />
		<item>
			<title>cksvnsk a scris:</title>
			<link>https://karamazov.ro/index.php/polemici/433-frumuseea-arhitecturii-democratice.html#comment-967</link>
			<description><![CDATA[Alex, In general, arhitectura nu poate fi justificata prin ROI - cu siguranta nu in faza de trendsetting, poate doar de follower-i, dupa un numar de proiecte. Cind trendul prinde abia atunci se ajunge la o economie de scara care justifica costul unei structuri metalice samd. Probabil ca si piramidele ori casele poporului ar putea fi judecate din perspectiva ROI daca ar exista un curent ideologico-estetic care sa le impinga in ochii modei. Caruta sta in fata calului de cele mai multe ori in arhitectura. Altfel, ca structurile de otel si sticla au apartut "in tara cea mai capitalista" nu-i nici o bucurie. Acolo au aparut si alte artefacte de mirosit ciorapii la comun, e.g., cubicle, open landscape, open yard, etc. In general, elementul arhitectural care a permis emergenta structurilor paralelipipedic e este unitat, justificarea aparitiei lor fiind una economica, ceea ce-i fals din punct de vedere istoric.]]></description>
			<dc:creator>cksvnsk</dc:creator>
			<pubDate>Thu, 05 Mar 2015 14:08:17 +0200</pubDate>
			<guid>https://karamazov.ro/index.php/polemici/433-frumuseea-arhitecturii-democratice.html#comment-967</guid>
		</item>
		<item>
			<title>Alex Nicolin a scris:</title>
			<link>https://karamazov.ro/index.php/polemici/433-frumuseea-arhitecturii-democratice.html#comment-966</link>
			<description><![CDATA[In cazul cladirilor pe schelet metalic, cu fatade din panouri metalice usoare si sticla, considerentul e unul functional si financiar: e mult mai ieftin, si se poate merge mult mai sus cu tehnica asta de constructie. A aparut la inceputul secolului trecut in tara cea mai capitalista, in USA. Faptul ca astfel de cladiri au proliferat in unele tari si in zone cu arhitectura veche, producand o dezarmonie vizuala, se datoreaza lipsei unor planuri urbanistic restrictive, si neaplicarii, din motive de coruptie, chiar si a celor existente, care nu au fost atat de restrictive. Insa planul urbanistic e tabu pentru libertarieni, pentru ca e o expresie a "tiraniei" statului, care, conform dogmei, n-are niciun drept sa decida ce face proprietarul pe terenul sau. Oare de ce in Paris sau Roma nu exista cladiri de sticla in centru?]]></description>
			<dc:creator>Alex Nicolin</dc:creator>
			<pubDate>Tue, 03 Mar 2015 13:06:23 +0200</pubDate>
			<guid>https://karamazov.ro/index.php/polemici/433-frumuseea-arhitecturii-democratice.html#comment-966</guid>
		</item>
		<item>
			<title>Tudor a scris:</title>
			<link>https://karamazov.ro/index.php/polemici/433-frumuseea-arhitecturii-democratice.html#comment-965</link>
			<description><![CDATA[Fain, si as mai adauga ca locuirea noastra in societate, de la case, birouri si pana la internetul-ca-utilitate-publica, devine din ce in ce mai mult manifestarea plenara a ideii lui Bentham de panopticon. Un model de puscarie, uniformizata, normata, modulara si perfect transparenta centrului atoatevazator, taxator si reglementator. O implinire logica a utilitarismului iluminist, via socialismul pentru toate gusturile care i-a urmat firesc. O puscarie care a evadat din trecut in prezentul nostru lipsit de libertate.]]></description>
			<dc:creator>Tudor</dc:creator>
			<pubDate>Tue, 03 Mar 2015 11:41:34 +0200</pubDate>
			<guid>https://karamazov.ro/index.php/polemici/433-frumuseea-arhitecturii-democratice.html#comment-965</guid>
		</item>
	</channel>
</rss>
