Să spunem acum câteva ceva despre arta și muzica acelor timpuri. Citindu-i pe filosofii și teologii acestei epoci, observăm că sunt perimați, fără nicio relevanță. Îi citești și te întrebi cum puteau oamenii să gândească așa ceva?Erau atât de naivi! Credeau că doar cu ajutorul rațiunii vor ajunge să demonstreze existența sufletului sau existența vieții…
Deismul a reprezentat, poate, cea mai caracteristică mișcare intelectuală a secolului al XVIII-lea. Pentru deiști, există Dumnezeu, dar este destul de irelevant. Cu alte cuvinte, El creează lumea după care se retrage, iar de acolo mai departe lumea nu mai are nicio legătură cu Dumnezeu. Însuși Newton credea că Dumnezeu nu poate calcula totul foarte…
Minunata lume nouă descrisă în ultimul capitol și încrederea în știință și natură, mai are și o altă fațetă: filosofia religioasă. La toți filosofii și scriitorii pe care îi vom analiza, vom vedea ceva care, deja, nouă ne este foarte familiar. Multe dintre argumentele pe care ei le folosesc le-am auzit la rândul nostru. Putem…
Așadar, marii filosofi ai acestei perioade aveau în vedere descoperirea întregului sistem al naturii. Drept urmare, în această epocă apar marile sisteme metafizice; filosoful poate sta comod în fotoliul său în fața unui birou, citește toate cercetările științifice și scrierile celorlalți filosofi dinaintea lui, după care construiește propria teorie cu privire la ceea ce este…
Am ajuns acum la epoca care desparte Renașterea de vremurile moderne, ce au identitatea lor bine definită. Într-una dintre lucrările clasice asupra acestei perioade, „Criza conștiinței europene” de Paul Hazard, autorul afirmă: „În această perioadă a avut loc în Europa un conflict moral. Intervalul dintre Renaștere, din care provine în mod liniar, și Revoluția Franceză,…
Cineva ar putea spune că principalul curent religios al acestor vremuri a fost protestantismul și o versiune din ce în ce mai secularizată de catolicism, ambele curente reducând religia la rațiune și sentiment.S-ar putea argumenta că romano-catolicismul a încercat să păstreze ceva din trecut, dar în mod evident a făcut mari concesii duhului epocii, pe…
Viața sfântului Sf. Pavel de Obnora, pe care tocmai am ascultat-o, ne oferă o privire spre o civilizație aflată exact la polul opus civilizației pe care o studiem acum, adică civilizația apuseană după schismă, începând cu Evul mediu. În civilizațiile ortodoxe tradiționale, cum a fost Rusia, evenimente foarte asemănătoare se repetă. Vin invazii barbare, mănăstirile…
Când ne uităm la arta medievală observăm ceva foarte interesant. Deși iconografia și stilul iconografic nu s-au dezvoltat complet în Apus, acest lucru s-a întâmplat totuși în Italia. Acolo exista o tradiție iconografică și multe biserici din Ravenna și din alte locuri erau pictate în tradiția iconografică bizantină. Dar în Evul Mediu, orice rămășiță de…
Plăsmuirile romanești S-a mai întâmplat ceva. Tradiția ortodoxă nu a fost doar raționalizată ci a fost amestecată cu elemente de roman de aventură. În viețile sfinților ortodocși a intrat un element din legendele păgâne, astfel încât dacă citești viața unui sfânt ortodox, iar apoi citești aceeași viață într-o versiune latină, vei fi complet uimit. Să…
Vom începe astăzi o serie de prezentări despre istoria intelectuală a epocii moderne, adică perioada care începe de la Schisma Romei. În realitate, prezentarea noastră nu va fi o istorie a curentelor intelectuale, ci va fi o trecere în revistă a tendințelor și mișcărilor relevante din punct de vedere istoric pentru duhul vremurilor și care…
