Un sfert dintre copiii din Romania au primit mesaje sau imagini sexuale pe internet, a relevat un studiu efectuat de Uniunea Europeana si publicat ieri. Cifra este mai degraba optimista, as spune, avand in vedere corelatia definitorie dintre pornografie si web, dar chiar si asa a starnit indignarea precipitata a politicienilor.

Dupa ce ani de-a randul am fost supusi unui bombardament mediatic fara intermitente legat de “nevoia de informatizare si updatare” a invatamantului national, iata ca in sfarsit apar si primele rezultate notabile. In ultimii ani putine teme de dezbatere au intrunit un consens similar cu cel al informatizarii, o versiune subsidiara a temei progresului.

“E bine ca se joaca copiii la calculatoare in scoli, la aceasta faza. Etapa aceasta este esentiala nu numai pentru ei, ci si pentru profesori, pentru ca acest obiect care de obicei musca, trebuie apropiat. Asa ca sa-i lasam sa se joace si sa-i invitam si pe profesori sa se joace in prima faza. Nu va dauna nimanui!”, declara in urma cu ceva timp Catalin Croitoru, presedintele sindicatului Federatiei Educatiei Nationale.

Opinia lui nu era singulara, iar jurnalisti in voga recurgeau la pledoarii sentimental-biografice: "Mi-as fi dorit sa fac din nou scoala intr-un astfel de sistem informatizat. Este fascinant sa stii ca cei mici pot sa aiba asemenea posibilitati... Este limpede ca acesta este viitorul, si nu altul...Daca nu vom avea copii bine pregatiti si bine ancorati in realitate, care sa stie sa manuiasca un calculator, nu vom avea nici cadre de specialitate”, afirma Corina Dragotescu, director editorial la ziarul “Adevarul”.

Nici presedintele Traian Basescu nu putea ocoli tema: “Am convingerea ca despre papadie sau salata, orice copil daca intra pe Google afla cum e cu papadia si salata, daca vrea sa stie despre istoria antica, Herodot… intra pe Google”.

Reprezentantii companiilor din domeniu au mers cu valul: “Raspandirea accesului la Internet in Romania si folosirea lui corespunzatoare (nu pentru navigare pe Livesex.com si mess) trebuie sa devina o prioritate nationala”, recomanda intr-un limbaj nu foarte modern Dragos Stanca, unul dintre antreprenorii online faimosi pe plan local.

Primul lucru care iti sare in ochi la toate declaratiile de mai sus este absenta, cu mici exceptii, a oricaror dubii legate de virtutile “informatizarii”. Nimeni nu are niciun fel de suspiciune legata de efectele negative pe care le-ar putea produce aceste instrumente in mainile unor copii sau adolescenti, practic fara educatie, din moment ce educatia urmeaza sa fie obtinuta prin dechiderea computerului. Toata lumea (si in special parintii) are convingerea ca odata ce sistemul va fi implementat peste Romania, tara se va schimba la fata. In bine, desigur.

Trei presupozitii importante subintind discursul progresist al viitorului informatizat. (Nu fac aici decat sa aplic o descriere stralucita realizata de Richard Weaver despre caracterul gnostic al educatiei in “Visions of Order”).

Ceea ce decurge limpede din afirmatiile de mai sus si altele similare este caracterul total relativ al educatiei. Ceea ce a fost ieri adevarat, astazi poate fi fals, iar cel mai relevant aspect il constituie judecata viitorului. Daca acum 20 sau 200 de ani copiii citeau carti, astazi ele trebuie trecute in planul secundar, prima scena urmand a fi ocupata de ubicuul calculator. Daca maine senzatia zilei vor fi cipurile, atunci vom arunca la gunoi si computerele.

In plan secund, educatia copiilor nu se va mai concetra pe folosirea limbajului si a semnelor, ci pe manipularea fizica a obiectelor, in cazul de fata calculatorul. “Este mult mai important sa producem harti decat sa le invatam”, spunea John Dewey, patriarhul educatiei moderne. Inutil de precizat care sunt efectele acestei filozofii educationale asupra indivizilor.

Nu in ultimul rand, scopul general al intregului program nu il reprezinta educarea copiiilor, ci formatarea lor pentru nevoile societatii, indiferent care ar fi ele dar intotdeauna concepute holist. Din nou presedintele Basescu pune accentul unde trebuie: “Nu mai sunt licee de alimentaţie, să facem ospătari, să facem ce ne trebuie! Noi facem filozofi şi ăia neîncadrabili în câmpul muncii cu uşurinţă”

Revenind la stirea initiala, raportul amintit nu arata altceva decat ca relatia copil-calculator nu aduce exclusiv beneficii. O descoperire relativ semnificativa pentru tara noastra. Iar politicienii, fara sa stea prea mult pe ganduri, au gasit si formula prin care sa rezolve problema nou aparuta: instituirea cenzurii.

Mihail Hardau, presedintele Comisiei pentru invatamant din Senat, a declarat ca ar fi cel mai eficient "daca se organizeaza in plan legislativ un organism care sa recomande si sa duca la modificari legislative (...) si sa aiba si un caracter coercitiv, deci si o anumita putere de constrangere", potrivit Hotnews.ro.

Toata povestea de mai sus, din pacate mult prea adevarata, confirma din nou adevarul spuselor lui Aldous Huxley – “pe masura ce libertatile politice si economice dispar, libertatea sexuala creste proportional”- si arata suficient de limpede directia spre care se indreapta nu doar Romania, ci intreaga lume moderna.