O prejudecata destul de des intalnita leaga emanciparea oamenilor de absenta conflictelor. O lume eliberata de prejudecati si credinte religioase prin marsul triumfal al stiintei va atinge pacea eterna si prosperitatea nesfarsita, o varianta consumerista a unui rai mai spiritual.
Cine se uita in istorie asupra miscarilor declarat antireligioase va descoperi insa, de cele mai multe ori, ca o religie nu este eliminata, ci doar inlocuita cu alta forma de credinta religioasa.
De pilda, Revolutia Franceza a debutat, din punct de vedere ideologic si anticrestin, cu un Cult al Ratiunii. Dincolo de prigoana credinciosilor traditionali si inchiderea bisericilor, Joseph Fouche, viitorul ministru de interne al lui Napoleon, in calitate de oficiant al cultului, a ordonat ca la intrarea in toate cimitirele sa fie afisata inscriptia: “moartea este un somn etern”. Apoi s-au infiintat sarbatori, s-a ridicat un altar al Libertatii la Notre-Dame, in locul unui altar crestin, si au ipostaziat Zeita Ratiunii printr-o femeie in carne si oase. Ulterior, Cultul Fiintei Supreme a inlocuit Cultul Ratiunii. Cu elemente preluate din crestinism si mult mai multe imprumuturi de la Voltaire&co, noua credinta reprezenta, in buna masura, o baza filozofica pentru o religie “seculara”, dar cu un grad ridicat de utilitate publica. Dezordinea provocata de manifestarile prea atee nu era pe placul noilor conducatori francezi.
Auguste Comte, parintele pozitivismului si al sloganului de pe steagul Braziliei, dorea instaurarea unei religii a umanitatii, ideal preluat ulterior de majoritatea miscarilor secularist umaniste. Noua religie avea sa aiba un calendar nou, cu 13 luni a cate 28 de zile si nume inspirate din marile figuri ale istoriei: Moses, Homer, Aristotel, Arhimede, Cezar, samd. Iisus Hristos nu apare, iar Eric Voegelin comenteaza: “o realitatea transcendenta trebuie sa ramana in transcendenta sa in asa fel incat credinta sa poata fi interpretata ca o iluzie umana; Dumnezeul transcendent ce paseste pe pamant ca persoana incalca regulile jocului”. Ideea comteana a unui stat in care stiinta sa preia rolul teologiei a fost considerata de Charles Darwin drept o idee mare.
Despre legaturile dintre Marx si speculatiile gnostice, plus atacul inevitabil la religie (crestina) s-a scris mult, dar pentru o intelegere rapida recomand eseul lui Murray Rothbard “Karl Marx as Religious Eschatologist”. De asemenea, in pofida ateismului declarat, majoritatea regimurilor comuniste au debordat de manifestari religioase secularizate, mergand de la cultul personalitatii pana la serbari ritualice cu caracter magic (vezi si reactiile recente la moartea lui Kim Jong-Il ). Din comunism nu lipsesc nici textele sacre (Marx, Engels), nici preotii (ideologii partidului), nici sfintii (martirii sau/si personalitatile decedate).
In alta ordine de idei, Biserica Scientologica reprezinta o incercare contemporana, de data asta manifesta, de inlocuire a unei religii cu o noua credinta, in care se amalgameaza surse dintre cele mai diverse si curioase, dar suficient de atragatoare pentru multe vedete de la Holywood.
Concluzia ar fi ca in realitate razboiul ideologic (nevazut) nu se da intre obscurantism si stiinta, ci intre diferite forme de credinte, cu imagini complet diferite asupra omului si destinului sau in lume. In fond nu este complet irelevant daca omul este vazut doar ca un animal mai evouluat sau facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu.
…si una cu: http://landdestroyer.blogspot.com/2011/12/christmas-truce-of-1914.html
Dumnezeu apare in toate religiile desi peste tot are o alta semnificatie. Chiar acest lucru ma duce inapoi la Biblie unde spune clar ca „Dumnezeu este cuvantul si cuvantul este Dumnezeu”. Deci nu prea conteaza in ce credem sau ce credinta avem pentru ca Dumnezeu apare in toate formele. Trist este ca in zilele noastre credinta dispare si scade speranta care ne tine in viata.
Inca nu am terminat-o, doar un citat din Robert Sapolsky – The trouble with testosterone:
In a rather pungent
statement, the psychoanalyst George Devereux wrote: „{Primitive} religion and in general ‘quaint’ primitive
areas are organized schizophrenia.” By the 1960s, the anthropologist Richard Shweder was even conducting
empirical studies in the field, demonstrating that shamans have different cognitive styles than other
members of their societies.
Probably the most insightful elaborations on Radin’s
notion came in 1940 from Alfred Kroeber, one of the biggest guns in anthropology. „In some cultures one of the most
respected and rewarded statuses known to the society is acquired only by experience of a condition which in our
culture we could not label anything else than psychotic.”
[quote name=”se7endj”]Deci nu prea conteaza in ce credem sau ce credinta avem pentru ca Dumnezeu apare in toate formele. [/quote]
😆 Dumnezeu apare in toate formele , pentru ca este , intr-adevar , prezent in orice , ca si Facator al tuturor . Dar de aici si pana la a trage concluzia ca nu prea conteaza in ce credem , e cale lunga . Ti-ai amintit un citat din Noul Testament , din Evanghelia dupa Ioan dar n-ai reusit sa deslusesti la Cine face referire Sfantul Ioan . Cuvantul lui Dumnezeu , care dintr-u inceput era la Dumnezeu si lumea prin El s-a facut , este Iisus Hristos . Deci , daca tot ai facut referire la acel citat , ar fi normal sa si crezi in Cel la care face referire Ioan Evanghelistul . 😉
@matei…si de ce ar trebui sa ne incredem in ce spune freud sau antropologia inspirata de el?…stiinta clar nu e
[quote name=”se7endj”]Dumnezeu apare in toate religiile desi peste tot are o alta semnificatie. Chiar acest lucru ma duce inapoi la Biblie unde spune clar ca „Dumnezeu este cuvantul si cuvantul este Dumnezeu”. [/quote]
Un citat mult mai important tot din Biblie mi se pare a fi urmatorul:
„Dumnezeu este Iubire” (Ioan, 4, 16). Si ar trebui sa dai tot citatul, nu doar o parte din el: „La inceput a fost cuvantul si Dumnezeu era cuvantul si cuvantul era Dumnezeu”. Aici se observa foarte bine ordinea in care sunt puse.
Foarte interesant articolul, cu o singura precizare. Joseph Fouche nu a ordonat ca inscriptia “moartea este un somn etern” sa fie afisata la intrarea in toate cimitirele. In primul rand, Fouche nu detinea autoritatea necesara pentru a da astfel de ordine. In realitate, in calitate de „représentant en mission” in Nevers, Burgundia, Fouche a ordonat instalarea acestei inscriptii doar la intrarea in cimitirul local. In rest, keep up the good work!
Try cutting down on after dinner snacks and you will go to a marked improvement inside your weight.
In case, if you do not possess the time for you to join any extra classes,
make an effort to acquire more exercise included in your routine: as opposed to taking
the bus when you find yourself venturing out for shopping, you’ll be able to
continue foot. Whatever you decide on, make sure it’s something you want to stick with for any very long time.