Ce citim

Se spune ca, exasperat de rusofobia lui Petre Tutea, un interlocutor a incercat sa-l incolteasca si l-a intrebat ce parere are despre Dostoievski. Raspunsul lui Tutea nu l-a dezamagit: “Era neamt!”. Savuroasa, replica filozofului concentreaza toate idiosincraziile romanului, mai mult sau mai putin invatat, fata de Rusia si cultura ei. In raportarea la marele vecin,…

O campanie desfasurata pe facebook, in ultimele zile, ne-a oferit sansa de a observa preferintele culturale ale paturii mai educate. Provocarea, venita de niciunde, a constat in nominalizarea cartilor care au marcat traseul existential. Nu e neaparat cea mai stupida invitatie, dar macar are meritul ca ne ajuta sa intrezarim cum stam cultural. Nu e…

Intr-o degringolada culturala, precum cea in care ne scaldam acum, intrebarea de mai sus rasare spontan. Modele educationale mereu in schimbare si tehnicile revolutionare de instructie pun in umbra intelepciunea traditionala, dau gres constant, dar nu reusesc sa indeparteze complet parintii de ideea clasica de transmitere a cunoasterii relevante prin povesti. Confruntat cu probleme similare,…

“Natasha’s Dance”, istoria culturala a Rusiei in versiunea lui Orlando Figes, reprezinta un tur de forta in materie de eruditie, concizie si accesibilitate. Cititorul are in fata o sinteza intredisciplinara impresionanta, in care se suprapun, pe esafodajul la fel de actual ca intotdeauna al dialecticii Occident-Rasarit, biografii, tendinte literare, curente filozofice, evenimente decisive pentru tribulatiile…

Memoriile lui Stefan Zweig, „Lumea de ieri”, nu figureaza, cred, in vreo antologie conservatoare. Nici nu prea ar avea cum, caci scriitorul austriac, spirit iluminist prin excelenta, a fost indragostit sincer, dar cu o masura temperata de excesele timpului, de avangarda intelectuala, de idealurile „umanismului ateu” si de modele culturale (cu predilectie, psihanaliza) care incepusera…

Cu o reputatie inca indoielnica, ocultul a inceput a-si face aparitia, din ce in ce mai frecvent, in lumea buna. Vegetarianism, spiritualitate orientala, astrologie, religii ale sinelui, pe langa o multime de alte indeletniciri similare, grupate sub generosul concept “New Age”, lustruiesc astazi fatada “cunoasterii luciferice”. Aflat pentru multa vreme sub focul anatemelor ortodoxiei religioase,…

Richard Weaver aminteste, intr-un eseu despre capcanele modernitatii, influenta avuta de televiziune si radio asupra unei comunitati din regiunea deluroasa a statului Kentucky. Chiar si dupa al II-lea razboi mondial, oamenii din zona reusisera sa isi pastreze un specific cultural spectaculos prin conservatorismul sau. Vorbirea, cantecele, religia si codurile sociale purtau o amprenta elizabetana, iar…

{jcomments on}Una din metodele infailibile de a te compromite intelectual (si moral) este apelul la “teoria conspiratiei”. Nu este prima oara cand ma preocupa subiectul, insa, recent, luand parte la o dezbatere pe o tema apropiata, alaturi de cateva persoane foarte serioase, am constatat ca fiecare avea destule ezitari in a atinge aceasta problema. Exista,…

In mitologia libertariana intreaga desfasurare a istoriei moderne poate fi explicata prin conflictul cvasi maniheist dintre individ si stat. Locul clasic al acestei descrieri poate fi gasit la Herbert Spencer, “Man versus the state”, (1884), insa nici capodoperele de sec. XX ale genului nu se indeparteaza prea tare de acest filon. Fie ca vorbim de…

Nemultumit de alternativele calpe lasate eroilor sai din “Brave New World”, Aldous Huxley a proiectat si construit “Insula” (1962), ultimul sau roman, o scriere utopica mai putin cunoscuta in bibliografia autorului, desi este, probabil, testamentul sau politic, daca nu si al familiei din care se trage. Literar, romanul nu se distinge prin nimic special, fiind…