Articolul de mai jos nu este o expunere stiintifica deoarece imi lipseste cu desarvarsire orice pregatire in acest sens. Incerc doar sa prezint cateva puncte de vedere alternative cu privire la cauzele si tratamentul SIDA, prezentate de oameni cu o competenta recunoscuta, pana nu demult, la nivel mondial. Opiniile altor persoane avizate pe acest subiect sunt binevenite.
Invazia statului modern in aproape toate dimensiunile vietii contemporane a adus cu sine risipa, birocratie si coruptie generalizata. Invazia ideologica a corectitudinii politice in discursul public occidental a inhibat libertatea de exprimare academica si dezbaterile de idei, altele decat cele aprobate oficial. Consecinta a fost ostracizarea celor ce nu s-au inchinat la dogmele oficiale ale relativismului si triumful ideilor de-a gata (pentru un studiu de caz cu referire la evolutionism vezi documentarul “Expelled”, regizat de Ben Stein).
In medicina lucrurile se pare ca nu au stat cu mult diferit, daca e sa aruncam o privire la dezbaterea asupra cauzelor si tratamentului SIDA.
Ceea ce se poate constata in prezent este ca, din fericire, epidemia heterosexuala a bolii intarzie sa apara in SUA, Canada si Europa, in pofida predictiilor sumbre facute in urma cu aproximativ 20 de ani. Astfel, din totalul celor infectati in Occident cu aceasta boala, 66% sunt persoane homosexuale, iar 32% reprezinta consumatori de droguri injectabile. Cu alte cuvinte, stilul de viata (in special dependenta de amfetamine, dar nu numai) are o influenta decisiva in aparitia acestei boli. Iar tocmai acest lucru il sustine, de pilda, Luc Antoine Montagnier (foto), laureat al premiului Nobel pentru descoperirea sindromului imuno-deficitar (HIV).
In interviul acordat pentru documentarul “House of Numbers”, cercetatorul considera ca o persoana cu un sistem imunitar bun poate elimina acest virus fara probleme in conditiile unei nutritii si igiene normale si, lucru la fel de important, fara ajutorul medicamentelor. Astazi, laureatul francez al premiului Nobel pentru medicina a emigrat in China pentru a scapa de ceea ce el numeste “teroarea intelectuala” declansata impotriva sa, ca urmare a unor cercetari legate de homeopatie.
Un alt om de stiinta important, Peter Duesberg, profesor de biologie moleculara la Universitatea din California, Berkeley, si membru al Academiei Nationale de Stiinte a SUA contesta legatura dintre HIV si SIDA, precum si ipoteza transmiterii sexuale a bolii (O prezentare a teoriei sale poate fi urmarita aici). Peter Duesberg considera ca aparitia SIDA este cauzata de trei factori determinanti:
1. folosirea pe termen lung a drogurilor precum cocaina, amfetaminele, heorina si nitriti inhalanti, in special de catre homosexuali
2. medicamentele antiretrovirale prescrise pacientilor detectati pozitiv
3. subnutritia si apa infectata, cauza aparitiei SIDA in Africa.
Potrivit unor site-uri ca Wikipedia, comunitatea academica apreciaza teoria lui Peter Duesberg, considerat in anii ’70 un copil minune al medicinei, drept pseudo stiinta.
Duesberg inca nu a emigrat in China insa toate cererile sale pentru granturi de cercetare au fost respinse. Atacurile ad hominem s-au inmultit, profesorul de origine german fiind catalogat drep “nebun”. Nu cu foarte mult timp in urma Universitatea Berkeley a deschis o ancheta privind un posibil conflict de interese, dar nu au existat urmari neplacute pentru el.
Alti oameni de stiinta importanti care si-au exprimat indoiala cu privire la ortodoxia HIV/SIDA sunt Kary Mullis, laureat al premiului Nobel pentru chimie, si matematicianul Serge Lang, pentru a numi doar doua dintre cele mai relevante nume .
Din punct de vedere liberal/conservator, cred ca se pot face anumite observatii, mai ales daca ne uitam la ce se intampla in alte domenii academice precum economia sau psihologia (unde paradigme antistiintifice precum keynesismul respectiv psihanaliza domina autoritar, in pofida contra evidentelor strigatoare la cer).
In primul rand, toate ipotezele revizioniste cu privire la SIDA sunt incorecte politic. A sustine ca stilul de viata (homosexualitate, droguri, etc) determina aceasta boala nu te face foarte simpatic in academiile contemporane. Bineinteles ca asta nu inseamna ca revizionismul detine aprioric statutul de adevar universal, dar in lumea in care traim astazi ii confera statutul de pseudostiinta.
Toata cercetarea academica se bazeaza pe finantare care, de cele mai multe ori, provine de la stat sau, in cazul medicinei si chimiei, de la companii farmaceutice. Ori toti revizionistii SIDA recomanda eliminarea medicamentelor clasice din tratament, ba mai mult le considera responsabile pentru decesele pacientilor. Deci, nu exista motive prea multe de a incuraja cercetari in aceasta directie
Nu in ultimul rand, implicarea statului, prin Departamentele si Ministerele Sanatatii, creeaza probleme suplimentare prin excesul de incompetenta si coruptia generata de grupurile de interese ce controleaza practic aceste birouri.
„Ceea ce se poate constata in prezent este ca, din fericire, epidemia heterosexuala a bolii intarzie sa apara in SUA, Canada si Europa, in pofida predictiilor sumbre facute in urma cu aproximativ 20 de ani.”
Baieti, dar ce ziceti de Africa. Acolo sunt 25-30% homo? Nu prea cred 🙂
„Peter Duesberg considera ca aparitia SIDA este cauzata de trei factori determinanti:
1. folosirea pe termen lung a drogurilor precum cocaina, amfetaminele, heorina si nitriti inhalanti, in special de catre homosexuali
2. medicamentele antiretrovirale prescrise pacientilor detectati pozitiv
3. subnutritia si apa infectata, cauza aparitiei SIDA in Africa.
1. In primul rand nu e adusa nicio dovada dovada in sprijinul afirmatiei ca homosexualii ar fi mai mari amatori de droguri decat homosexualii. In al doilea rand, nici relatiile homosexuale, si nici consumul de droguri in sine nu sunt factori de risc in sine, ci doar practicile riscante legate de aceste activitati, adica sexul neprotejat si refolosirea instrumentarului folosit pentru administrarea drogurilor intravenoase. In plus, afirmatia este una generala, ci e valabila pentru toate bolile, de exemplu pentru hepatita C, o alta boala cronica ucigatoare. Singura afirmatie care poate fi adevarata este cea ca multi consumatori de droguri au un discernamant diminuat, si au sanse mai mari sa se angajeze in activitati sexuale care ii expun riscului. Dar asta e valabil si pentru heterosexuali.
2. Afirmatia este contrazisa in mod cat se poate de clar de realitate. Daca la inceputul anilor ’80, infectia cu HIV era practic o sentinta capitala, acum tinde sa devina o boala cronica. Mecanismele de actiune ale acestor medicamente au fost descoperite stiintific si au trecut, in cele mai multe cazuri, multi ani pana cand au putut fi utilizate terapeutic, nu datorita vreunei conspiratii, ci a dificultatii de a trece de la nivel de celula, la nivel de organism. Chiar si printre copii infectati in spitalele romanesti la inceputul anilor ’90 exista destui supravietuitori, si asta nu datorita unei forte supranaturale pe care au implorat-o in mod constant, ci tocmai a tratamentelor medicamentoase complexe. Fara ele, ar fi fost demult pamant de flori, la fel ca cei care nu au beneficiat de ele.
3. In primul rand subnutritia este intr-adevar un factor morbigenetic general, adica, orice boala infectioasa ai avea, foamea iti va face rau datorita faptului ca lipsa nutrientilor slabeste sistemul imunitar. In al doilea rand, nu exista nicio dovada ca virusul HIV s-ar transmite prin apa de baut, ci doar prin fluidele corporale infectate, tocmai datorita faptului ca virusul este incapabil sa supravietuiasca in afara organismului uman mai mult de cateva ore. Mai mult, in Arica exista foarte multe boli care se transmit in mod dovedit prin apa, si care, cumulat, omoara numai acolo in fiecare an mai multi oameni decat a ucis SIDA in ultimii 30, in toata lumea.
P.S. In ritmul asta, maine-poimaine o sa scoateti si un articol unde sunt citati „oameni de stiinta seriosi” care afirma ca malaria nu e cauzata de un parazit transmis de tantari, ci este in mod sigur rezultatul pacatelor acumulate de victime :))
– doi laureati de nobel, dintre care unul e cel care a descoperit hiv – in cazul in care exista asa ceva – sunt doi cercetatori destul de seriosi de luat in seama. la fel ca si cineva de anvergura lui duesberg
– nimeni nu a sustinut ca boala se datoreaza pacatelor victimelor. tot ceea ce am sustinut este ca e impolitic corect sa afirmi ca o boala poate avea legatura cu stilul de viata, multiplii parteneri, poppers, droguri, etc. ceea ce nu inseamna ca o afirmatie inpolitic corecta este adevarata…
– nimeni nu a invocat vreo conspiratie ci doar a aplicat teoria clasica misesiana a interventiei statului in, cazul de fata in medicina
Nu cred ca a incercat cineva sa nege ca raspandirea virusului HIV e strans legata de stilul de viata. Acelasi lucru este valabil si pentru hepatita B si C, care sunt la fel de ucigatoare ca SIDA, dar mult mai putin mediatizate. Ceea ce am spus destul de clar e ca nu homosexualitatea sau consumul de droguri in sine duc la raspandirea virusului, ci practicile riscante de natura sexuala si privind injectarea unor substante. Poate sa fie vorba de heterosexuali sau homosesxuali, de droguri sau de medicamente – virusul nu face distinctie. Nu cred ca astfel de afirmatii au ceva de-a face cu corectitudinea politica, ci cu cea stiintifica.
Ce ne spune teoria misesiana despre mecanismul de actiune al unei boli, despre corectitudinea stiintifica sau politica?
Poate sa ne spuna cel mult faptul ca statul aloca in mod ineficient resursele finite, ceea ce vede si unul fara pregatire economica. In cazul de fata, medicamentele au fost dezvoltate de companii private, statul fiind cel care a decontat tratamentele. Ca firmele respective au incasat mai mult pe medicamente decat ar fi facut-o pe piata libera e iarasi o afirmatie plauzibila. Deasemenea, daca barierele administrative, legate de licentiere nu ar mai fi existat, noile medicamente ar fi aparut mai rapid pe piata.
Adevarul despre tratamentul medicamentos al bolnavilor de sida este ca purtatorul acestui virus nu moare de sida ci de cancer la ficat deoarece antiretroviralele ataca ficatul,iar o alta ipoteza ar fi ca aceste medicamente nu sunt inventate pentr a vindeca ci pentru a experimenta.