Asa cum spuneam, statul modern face orice pentru a lovi in orice producator concurent al sau, pornind de la producatorii de “bunuri publice” furnizate privat si culminand cu cei de monede, “bunul public” numarul unu, pe care isi fundamenteaza existenta insasi Leviathanul contemporan. Daca in SUA un producator poate ajunge sa faca 25 de ani de puscarie pentru “aroganta” de a furniza consumatorului un bun neafectat de inflatie, in Romania cel ce are de suferit este chiar consumatorul.

Daca vreti sa va protejati impotriva inflatiei (8,5% la leu in prezent), nu aveti, probabil, incredere nici in celelalte monede (desi dolarul si euro nu sunt lovite in prezent de o rata a inflatiei la fel de mare ca leul, perspectivele pe termen lung nu sunt deloc mai roze nici in SUA sau UE in urma aplicarii programelor de tip QE1, QE2, …QEn, sau Securities Markets Program, dupa caz). Probabil ca v-ati gandi ca aurul este o solutie. Si ar trebui sa fie, daca nu ar interveni mana vizibila a statului, in special a birocratiei vamale a acestuia.

La prima vedere, totul este clar. Potrivit art. 152 din Co­dul Fiscal, „livrarile, achizitiile in­tracomunitare si importul de aur de investitii, inclusiv in­vestitiile in hartii de valoare, pentru aurul no­mi­nalizat sau nenomina­lizat ori negociat in conturi de aur si cu­prin­­zand mai ales imprumuturile si schimburile cu aur care confera un drept de proprietate sau de cre-anta asupra aurului de investitii, precum si operatiunile referitoare la aurul de investitii care constau in contracte la termen futures si for­ward, care dau nastere unui transfer al dreptului de proprietate sau de cre­anta asupra aurului de investitii” sunt scutite de TVA.

Drept urmare, comandati de pe net, in special dintr-un stat din afara UE, mai competitiv la preturi ca urmare a sistemului de taxare, cateva monede de aur. Nerabdator, la momentul oportul, va prezentati sa va ridicati monedele din vama. Surpriza, vamesii va invoca un ordin, Ordinului 2.220/ 22.12.2006 care contine normele privind scutirea de la plata TVA si in care nu este trecut aurul.

Daca aveti o fire mai filosofica si nervi de tocit, probabil ca va veti certa inutil cu vamesii si veti intreba de ce trebuie ca o moneda sa poarte TVA. Pentru ca taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect care se stabileste asupra operatiunilor privind livrarile de bunuri mobile, transferului proprietatii bunurilor mobile, importului de bunuri, prestarile de servicii si operatiunile asimilate. Iar valoarea adaugata reprezinta valoarea nou creata de o intreprindere in urma ciclului de productie. In vederea calcularii taxei, valoarea adaugata este echivalenta cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile din acelasi stadiu al circuitului economic, excluzandu-se productia stocata. Lasand la o parte faptul ca nu sunt niciun ciclu de productie si nicio intreprindere implicate, singura “valoare adaugata” pe care o produce o moneda de aur este data de “valoarea distrusa (dez-adaugata)” pe care o produce o moneda de hartie. Oamenii prefera o moneda de aur tocmai ca urmare a distrugerii puterii de cumparare cauzata de catre procesul inflationist prin care trec monedele de hartie. Neincrederea in acestea sporesc preferinta pentru prima.

Sa presupunem insa, ca aveti o fire mai pragmatica si realizati din start ca n-aveti cu cine filosofa. Drept urmare, invocati direct articolul 152 din Codul Fiscal, la care va mai luati drept aliat Directiva Europeana 112/2006. Nici asa nu obtineti nimic. Scrieti o scrisoare Comisiei Europene, prin care solicitati un punct de vedere oficial. Acesta vine in cele din urma si va sustine demersurile. Va adresati si ANAF, care va raspunde orecum ipotetic: „din informatiile furni­zate in adresa dvs., ar rezulta ca in si­tuatia pre­zen­tata aceste conditii sunt indeplinite, respectiv: puritatea monedelor este mai mare de 900 la mie, sunt batute dupa anul 1800, va­loa­rea mentionata de dvs. in anul 2009 nu pare sa depaseasca valoa­rea de piata libera a aurului conti­nut de monede cu mai mult de 80%. Prin ur­mare, in principiu si in limita informatiilor pe care le deti­nem, importul de monede de natura celor men­tio­nate, indiferent de calitatea persoanei care realizeaza importul (persoana impozabila sau nu), reprezin­ta o operatiune scutita de TVA. Este adevarat ca scutirea se acorda in baza art. 152 din Codul Fiscal, nu a prevederilor OMFP 2220/2006”. De-abia cu cele doua documente, de la CE si ANAF, va puteti ridica monedele.

Surpriza insa, peste cateva zile veti primi acasa o notificare privind necesitatea platii TVA (de 24% din valoarea de achizitie?!) pe motiv ca vama a primit o hartie scrisa de la BNR, care sustine ca, potrivit OUG 190/2000, o persoa­na poate intro­du­ce in Romania doar aur cu valoare numismatica, care nu este scutit de la plata TVA. Ooops! Potrivit art 6 al respectivei ordonante, persoanele fizice si juridice pot efectua operatiuni de van­zare, cum­parare si tran­zac­tio­nare cu aur financiar nu­mai prin intermediul bancilor au­torizate de Banca Natio­nala a Ro­ma­niei sau, dupa caz, printr-o ban­ca autorizata pentru astfel de ope­ratiuni dintr-un stat membru al Uni­u­nii Europene. Adica BNR (si BCE la nivel european) detine monopolul nu numai al tiparirii de monede, ci si al autorizarii vanzarii de monede nepurtatoare de TVA. Singura dumneavoastra sansa de a va recupera monedele din vama fara a fi jegmanit de o patrime din valoarea lor actuala este sa va judecati cu statul incercand sa demonstrati ca aurul de investitie e diferit de cel financiar. Mult succes!

PS. Potrivit art. 152 din Codul Fiscal, este considerat aur de investitii  „aurul, sub forma de lingouri sau plachete acceptate/cotate pe pietele de metale pretioase, avand puritatea minima de 995 la mie, reprezentate sau nu prin hartii de valoare, cu exceptia lingourilor sau plachetelor cu greutatea de cel mult 1 g si monedele de aur care indeplinesc urmatoarele conditii: au titlul mai mare sau egal cu 900 la mie; sunt reconfectionate dupa anul 1800; sunt sau au constituit moneda legala de schimb in sta­tul de origine; sunt vandute in mod normal la un pret care nu depaseste valoarea de piata libera a aurului continut de monede cu mai mult de 80%”.
Potrivit OUG 190/2000, aurul financiar este „aurul achizitionat de persoane fizice ori juridice in scopul realizarii unor plasamente de va­loare. Aurul financiar cuprinde aurul sub forma de bare, lingouri, plachete, avand titlul minim de 995/1.000, precum si sub forma de mone­de din aur avand titlul mai mare sau egal cu 900/1.000, cotate pe una dintre pietele Uniunii Europene. Operatiunile cu aur financiar se reali­zeaza atat prin livrare fizica, cat si prin operatiuni in conturi de metal pretios sau hartii de valoare exprimate in aur, detinute la banci.”