Blogroll
- Offsite Post: ‘Is Economic Development the Most Important Thing in Society?’
- Interview 1879 – Michel Chossudovsky on the Hiroshima Nagasaki Dress Rehearsal
- May Open Thread and Subscriber Video (2024)
- Paschal homily of Saint John Chrysostom
- Paschal Message
- Paschal Epistle
- Offsite Post: ‘Moving beyond Southern Ecumenism’
- No Zoom Call This Weekend
- Great and Holy Saturday
- The Valley of the Shadow of Death
- Homily on Great Friday
- One Video Lists Many Fertility Damaging Properties Of Ivermectin: What Can We Conclude?
- An Exclusive Report From An Observant Friend, On The Ground At Columbia U Last Night For The Truth Barrier: "The Whole Thing Is Staged"
- Remembrances for May - 2024
- A Very Good 15 Minute Decompression
- How to Scale a Paywall (and other useful tips) – #SolutionsWatch
- Epstein Eugenics: The Plan to Seed the Human Race
- The Chapel In The Heart (AND ZOOM LINK FOR 1 PM EDT TODAY)
- James Corbett Talks Power, Narrative and Conspiracy (2021)
- CHD Asks Supreme Court to Hear Case Alleging FDA Misused Emergency Power by Authorizing COVID Shots for Children
- Offsite Post: ‘Prophet Jeremy the Pillar-Dweller’
- Interview 1878 – Dubai Doused by “Rain Bomb” (NWNW 552)
- Artist Has Lived In Stanley Park In Vancouver For 30 Years
- “May my Prayer be Set before You…” Exploring a Lenten Chant
- 2024 Secret Angel Christmas Charity Campaign Results
- Offsite Post: ‘Whither St. Andrew’s Day in Dixie?’
- The Other Child
- Guest Post: ‘Prophecy Of A Theban Princess: A Review of FOR A RADICAL LIFE by Daria Dugina’
- CHD Wins in Los Angeles ‘Smart City’ Public Records Case, Gaining Access to Thousands of Withheld Documents Regarding Rollout of Artificial Intelligence
- ‘Alleluia’: Exploring the Depth of the Shortest Doxology
- Judge Rules in Historic CHD Lawsuit Challenging Fast-tracking of Wireless Infrastructure in Los Angeles
- CHD Supports the Motion Against U.S. Department of Health and Human Services Alleging Fraud in Omnibus Autism Proceeding
- Exploring the Lenten Triodion: A Journey through Penitence and Joy
- CHD to Host ‘The Rally to Reclaim Free Speech’ as SCOTUS Hears Landmark Censorship Case Murthy v. Missouri
- From Aristocrat to Ascetic: The Disguised Path of Saint Anastasia
- Autobiography of Alexandros Papadiamantis
- Exploring the Essence of Praising God
- A hindu convert to Orthodoxy
- Un hindus convertit la Ortodoxie
- Alexandros Papadiamantis Resource Page
- How Great Spiritual Figures of Greece Helped Form the Renowned Conductor Dimitri Mitropoulos
- Artificial Intelligence as Artificial Brilliance (Metr. Hierotheos of Nafpaktos)
- How to fight any passion
- Pr. Serghei Baranov – Cum să te lupți împotriva oricărei patimi
- The Catacomb Church (1991)
- Movie: "Men of Anjolos" (1997) - An Islamic Movie on the Life of the Seven Youths of Ephesus
- The story of a repentant Sergian Priest!
- A brutal crush and a dark Ecclesiastical secret!
- Tortured for Orthodoxy: concerning Mother Joanna (†1998)
- The Bitten Apple of Apple Inc. (Metr. Hierotheos of Nafpaktos)
- 41 Testimonies: on Sergianism and the "ecclesial" status of the Soviet Church
- Hymn of love
- Imnul iubirii
- The Eternal Day
- Follow Me
- I will give you rest
- Single Mind, Simple Life – Gospel for the Third Sunday of Matthew
- Save your soul with fear of God
- Enduring skillfully
- Orthodoxy is unique
Cele mai citite
- Să învățăm să iubim
- Clark Carlton: Modernity considers sub-natural existence the sumit of human progress
- Dostoevsky for Parents and Children: (IV) Merchant Skotoboinikov's Story
- O mica problema de retorica
- 101 carti de necitit intr-o viata
- O stire: moartea presei.
- Totalitarism homosexual
- Alternativa Nicusor Dan. Nula
- Cu ochii larg închiși
- Evolutionism pe intelesul tuturor
De ce imi plac westernurile |
Polemici |
Scris de Ninel Ganea |
Marţi, 13 Septembrie 2011 08:35 |
A declara ca iti plac westernurile clasice nu e cea mai fericita forma de autopromovare culturala. Risti sa receptionezi zambete ironice si batai compatimitoare pe spate. Nu da bine. Ori esti considerat retardat emotional ori un excentric ce tine cu dinadinsul sa socheze prin conservatorism, in lipsa altor indeletniciri “la zi”. In ambele cazuri, nu ai nicio sansa sa treci testul acceptarii urbane “cool”.Si totusi mie imi plac foarte mult westernurile facute inainte de 1960. Iar de fiecare data cand vad cate un clasic nu simt niciun fel de placere vinovata. Imi plac actorii, subiectele, dialogurile si, cel mai mult, perspectiva din care sunt realizate. In primul rand, lumea filmelor clasice este una in care distinctia dintre Bine si Rau functioneaza (inca) si are o valoare universala pentru ambele tabere. In general, nu exista personaje ce pun la indoiala ordinea naturala ilustrata prin legea scrisa sau a pamantului. Sunt personaje ce incalca normele, dar o fac in mod constient si deliberat. Fiecare parte stie in ce se implica si actioneaza ca atare. Exista erori sau neclaritati particulare, locale (vezi de pilda Shane sau Ox Bow Incident – ultimul realizat dintr-o perspectiv asumat stangista), dar nimeni nu deriva de aici ipoteze relativiste sau psihologizante. Personajele evolueaza intr-un univers moral obiectiv, in care nu exista reguli si norme fluide. Ceea ce poate parea banal doar daca nu luam in calcul productiile contemporane, unde eroii devin antieroi, binele si raul nu se mai scriu cu majuscula, iar categoriile morale devin caduce prin istorii sociale, psihologice sau religioase ce arunca in deriziune orice eticheta “tare”. Spre comaparatie, in westernuri, asa cum remarca Frank Chodorv, “criminals take their punishment like men, never pleading "temporary insanity" to justify their crimes, and there never is a hint psychological quirks in the stories. Nobody tries to "uplift" his neighbour, nobody psychoanalyzes anybody else, nobody preaches "togetherness." Even the criminal element – the thieves, cardsharps, and murderers – ply their trades with audacity and pay the penalty, when caught, like men”. Mai mult, ucigasii din trecutul cinematografic clasic se comportau in buna masura rational, exercitand violenta doar atat cat era necesara pentru a-si indeplini scopurile. Insa, de pilda, in imposibilele spaghetti western, personaje precum cel interpretat de Henry Fonda dezlantuie o epurare in miniatura, fara vreun motiv prea limpede. Nihilismul si-a facut simtita prezenta si aici, iar regizorii au simtit nevoiti sa “demitologizeze” trecutul. Adica sa-l faca mult mai violent, mai haotic si mai relativist. O oglinda fidela nu a perioadei de dupa Razboiul de Secesiune, ci a colectivistilor ani ’60 si ’70. In treacat fie spus ca o incercare de a prezenta lucrurile “realist” ar insemna eliminarea cvasitotala a violentei din filme, deoarece Vestul Salbatic era mai degraba un loc foarte linistit, in special ca urmare a dreptului de a purta arma, a drepturilor de proprietate stricte si a moralei religioase inca puternice (vezi eseul lui Terry Anderson “An american experiment in anarcho-capitalism, the not so wild, wild west” http://mises.org/journals/jls/3_1/3_1_2.pdf). De pilda, in orasele Abilene, Ellsworth, Wichita, Dodge City si Caldwell (referinte obligatorii in westernuri), au avut loc intre 1870 si 1885 doar 45 de omoruri, ceea ce echivaleaza cu o crima pe an la 100.000 de locuitori!!! In al doilea rand, imi plac westernurile pentru ca arata, in termeni aproximativi, ce-i drept, o lume libertarian-conservatoare. Nu apar in filme nici functionari ai fiscului, nici politisti in uniforme, nici asistenti sociali ce invata familiile cum sa-si creasca copiii. Fiecare stie ce are de facut si se descurca singur. Sunt individualisti, dar cu un simt al comunitatii exemplar. “We never asked anything from the state and never expected anything” spune personajul lui James Stewart in “Shenandoah”. Instinctul comunitar explica si de ce in foarte multe cazuri (filme) reputatia cuiva - de cele mai multe ori un pistolar sau o femeie de moravuri usoare - era suficienta pentru a ii ingradi accesul in anumite orase. Si asta strict in termeni drepturilor de proprietate si nu pe baza “legalizarii moralitatii”. Cu toate aceste argumente, nu imi fac foarte mari iluzii in privinta westernurilor. Nu le vad nici ca mari realizari culturale, nici drept intruchipari cinematografice perfecte ale teoriei libertariene. Unele sunt mai bune, altele mai putin insa toate reprezinta, cel putin pentru mine, reflectia unei lumi inca necorupte total de virusul nihilismului. Iar pentru cei care cred ca westernurile nu pot dovedi subtilitati filozofice si psihologice le recomand “3:10 catre Yuma” , bineinteles versiunea din 1957. |