SUA au numit un ambasador special pentru promovarea drepturilor LGBT în lume. Obiectivul diplomatului îl reprezintă schimbarea legilor nefavorabile pentru minoritățile sexuale din peste 75 de țări. Potrivit oficialilor americani, valorile LGBT dețin un rol decisiv în cruciada umanitaristă de răspândire a democrației liberale. Mișcarea este oarecum firească în condițiile în care administrația Obama a introdus anul trecut protejarea drepturilor în strategia națională de apărare. Președintele unui ONG de profil a rezumat importanța momentului când a declarat că “SUA nu vor închide ochii” în fața țărilor care nu respectă homosexualii. Cu alte cuvinte, sexualitatea nenaturală devine de acum încolo un motiv legitim pentru război. În felul acesta, își pot da mâna liniștiți oamenii de dreapta și cei de stânga. Primii vor aplauda intervenția militară, ceilalți vor sărbători triumful libertății sexuale aduse de drone și bombardiere. Sinteză dialectică împotriva naturii.

Obiectivul fundamental al oricărei birocrații este perpetuarea și multiplicarea, indiferent de activitatea desfășurată. Însă asta nu înseamnă că toate birocrațiile sunt la fel de dăunătoare. De pildă, birocrația din ministerul sportului poate fi sâcâitoare pentru cei care au legătura cu fenomenul, dar pentru cei mai mulți ea nu există. Pe de altă parte, o birocrație luxuriantă a organelor de control (servicii de informații, poliție, procuratură – asta în cazul în care există vreo distincție între ele) are repercursiuni dintre cele mai nesănătoase și face atmosfera socială irespirabilă. Mai zilele trecute, am fost anunțați că este nevoie de angajări suplimentare la DNA, după ce instituția a depășit recordul de demnitari de rang înalt investigați. Ar mai fi nevoie de 50 de procurori, ni s-a spus, așa că s-a cerut aprobarea Guvernului pentru lărgirea schemei de personal. Iar Guvernul se poate opune teoretic, dar practic nimeni nu vrea să stea în calea celei mai respectabile birocrații. Mai ales că o analiză serioasă ar duce la majorarea bugetului pentru DNA, deoarece este o investiție în viitorul țării, după cum ne-a amintit președintele țării.

Vehicule militare americane au făcut o mică demonstrație de forță într-un orășel din Estonia, aflat la doar o aruncătură de băț de Rusia. În noiembrie, același scenariu s-a repetat la Riga. Acum, însă, soldații SUA au mărșăluit cu prilejul Zilei Independenței din micuțul stat baltic, iar hârâitul motoarelor s-a auzit fără probleme peste graniță. Întrebarea care se ridică firesc este ce i-o face, totuși, pe ruși să fie atât de sensibili și isterici, să vadă peste tot numai încercări de a fi anihilați?În fine, pe o notă oarecum mai amuzantă, New York Times dezvăluie cum controlează Pentagonul discursul tv prin intermediul analiștilor militari. Nimic sofisticat, în principiu. Doar contracte grase cu diverse firme de armament, excursii cu avionul la brifienguri ale Apărării și, apoi, multă propagandă concertată la televizor sub umbrela neutralității și obiectivității. Figuri diverse, discurs identic. O misiune coerentă, a numit-o cineva. De fapt, un spectacol de îndobitocire programată cum are loc în fiecare moment în videodrom. Din punctul acesta de vedere, România stă cel puțin la fel de bine ca lumea civilizată.

Libertatea internetului pare că se apropie de final după ce legislatorii americani au decis să treacă la reglementarea spațiului virtual. Motivul este la fel de banal, pe cât este de absurd: internetul reprezintă o utilitate publică. Iar din moment ce statul a pulverizat treptat distincția dintre public și privat, orice rămășiță de independență la sistem trebuie controlată prin acest pretext. Oarecum același argument este folosit și în cazul vaccinurilor obligatorii, care sunt văzute drept necesare pentru utilitatea publică, adică imunitatea de grup. Ca regulă, fiecare măsură coercitivă suplimentară este anunțată de câte un atac la securtiatatea colectivă. În cazul internetului a fost celebrul “atac” al Coreei de Nord împotriva companiei Sony, dar cel mai probabil vor urma alte evenimente mai serioase, care să pregătească îmbrățișarea salvatoare a reglementărilor. De altfel, în privința lumii virtuale, toată lumea bună pică de acord. SUA, în calitate de lider al lumii civilizate cu bombele, Rusia și China, speranțele alternativilor, vor împreună ca ONU să se ocupe de cenzura internetului. România, ca de obicei, rămâne nealiniată. Prin vocea noului șef al SRI am aflat că “internetul a devenit o armă în mâna tuturor”. Continuarea e ușor de anticipat.

Șeful IPPC, organismul care se ocupă cercetări privind încălzirea globală și principalul furnizor de studii în direcția asta, a fost acuzat de hărțuire sexuală. Se poate să fie nevinovat, dar există motive de a fi sceptici, mai ales că nu este singurul președinte problemă al unei instituții cu putere imensă și materiale controversate. Scandalul DSK, de pildă, ține în continuare prima pagină a ziarelor, mai ales după ce acuzatoarele au început să-și retragă dintr-odată plângerile. Cercetătorul șef al studiului danez privind impactul vaccinurilor asupra copiilor, practic cel mai relevant studiu adus în discuție de susținătorii măsurilor obligatorii, a dispărut după ce a fraudat câteva milioane de dolari din banii alocați. Pentru cineva hrănit la școala modernității, accidentele biografice nu influențează opera. Există cercetări “value free”, studii documentate, revizuite, comunitate științifică șamd. În realitate, tot ce avem sunt niște oameni incapabili de control asupra propriilor vieți, foarte ușor șantajabili și, ca urmare, foarte lesne de manipulat. Iar noi ar trebui să stăm liniștiți la locurile noastre și să să avem încredere în acești oameni și în instituțiile pe care le conduc deoarece ei pun interesul nostru sau al științei deasupra intereselor personale….