Prins între mongoli la est și catolici la vest, Alexandru Nevski, marele cneaz rus al Vladimirului şi Novgorodului din secolul al XIII, canonizat după moarte de Biserică, trebuia să decidă cui i va supune. Doi dintre cei mai iscusiți mesageri ai Papei s-au întâlnit cu prințul, dar nu au reușit să-l convingă să renunțe la Ortodoxie și să se închine Romei. Într-un moment istoric, Alexandru Nevski a hotărât să plătească tribut hanilor mongoli, dar să păstreze neschimbată credința țării sale. Hoarda de Aur nu intervenea în chestiunile religioase, iar bisericile se bucurau de protecția hanilor, indiferent dacă erau musulmani sau nu. Așă că pentru prințul rus toleranța ecumenică a tătarilor a fost argumentul fundamental în a-i respinge pe catolici și a păstra neîntinată Tradiția. Călugării ortodocși, care au apucat să trăiască sub Imperiul Otoman, vorbeau de o experiență asemănătoare. Despotismul relativ blând al sultanului și absența constrângerilor psihologice erau comparate favorabil cu intruziunea brutală a regimurilor naționale, care ținteau, de fapt, la o reeducare (“spălare pe creier”)a poporului. Mi-au venit în minte aceste două exemple când am aflat că Departamentul de Stat al SUA a lăudat ASUR pentru programul “Stop îndoctrinării religioase în școli”.

Danemarca ia în calcul studiul filmelor porno în școli pentru ca elevii să nu aibă așteptări nerealiste de la partenerii lor și să depășească plictisul orelor obișnuite de educație sexuală. Probabil că și aceasta va fi doar o etapă intermediară iar cursurile vor evolua spre interacțiuni directe, sub îndrumarea unor specialiști, cu scopul ca tinerii să învețe a evita greșelile frecvente. În altă ordine de idei, religia în școlile din România sau aiurea poate fi uitată în momentul în care se introduce educația sexuală, modernă, “ca afară”. Nu se poate sluji la doi stăpâni, iar presiunea culturală și legitimările “științifice” ale patimilor nu vor lăsa aproape nicio șansă adolescenților. Între ora de pornografie și ora de teologie alegerea este ”naturală” pentru un copil.

Trei homosexuali din Thailanda au decis să-și unească destinele. Nu cu alți trei parteneri, ci între ei. “Dragostea e dragoste”, au explicat ei decizia. De acum lumea a început să se obișnuiască cu sentimente puternice care sparg monotonia tradițională a cuplurilor heterosexuale. Căsătoriile homosexuale au devenit absolut legitime, mai nou o femeie s-a măritat cu ea însăși, o alta și-a ales ca partener de viață un câine. Lumea evoluează. De pildă, un serial american de succes difuzat de postul american ABC a prezentat în premieră o secvență în care doi copii de 13 ani experimentează un sărut homosexual.

Un individ recent vaccinat are șanse foarte mari să răspândească la persoanele imunodeficitare bolile împotriva cărora s-a protejat, conform autorităților americane. Acestea i-au avertizat pe cei care au primit diverse vaccinuri să ocolească întâlnirile cu persoanele vaccinate. Mai multe anunțuri postate la spitalul John Hopkins, de pildă, recomandă pacienților să refuze vizitele celor care s-au vaccinat recent. De asemenea, cei de curând vaccinați îi pot îmbolnăvi atât pe cei care au vaccinul, cât și pe ceilalți, potrivit acelorași surse. Cu alte cuvinte, nu e deloc sigur că “epidemia” din SUA a fost declanșată de persoanele care nu s-au vaccinat.

Google încearcă să schimbe criteriile de căutare astfel încât să priviliegieze siteurile care prezintă încredere. În termeni mai concreți, asta înseamnă că Google va defavoriza siteurile unde se găsesc “informații false”. În termeni politici, asta înseamnă că Google va lăsa baltă orice neutralitate, va aranja portalurile după cum dorește establishmentul și se va transforma în Ministerul Adevărului. Siteurile “conspiraționiste”, cele anti-vaccin, anti-OMG sunt candidate naturale pentru cenzură. Dar când director la compania americană este cineva care ia vitamine sperând să-și prelungească viața pentru a găsi remediul nemuririi iar apoi să-și învie din morți tatăl, ne putem face o idee despre ce fel de oameni populează lumea bună.

Preşedintele României a promovat o lege prin care ziua de 8 mai devine Ziua egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei. Înaine de ’89 aceeaşi zi marca sărbătoarea înfiinţării Partidului Comunist Român. Se cânta Internaţionala, se fluturau steagurile roşii, se spuneau poezii tematice. Deci o continuitate există, pe undeva. Acum vom asculta discursuri revoluţionare despre opresiunea femeilor şi discrimările nesfărşite la care sunt supuse. Vom afla despre diferenţele de salarii şi barierele în calea unei cariere, toate motive excelente de a interveni pentru agenţii birocratice decise să remodeleze realitatea. Ţelul suprem al comunsimului vechi şi nou rămâne egalitarismul în mizerie.