Jane Austen’s novels are most remarkable through the fact that, at least in certain instances and aspects – the ones I have endeavored to emphasize in the previous chapters – they represent pieces of literature perfectly illustrating great ideas of Aristotelian philosophy. Although it is not at all certain that Jane Austen actually read Aristotle’s writings,[1] the way in which she builds her characters and their ideals, makes it as though she could not exemplify more aptly his philosophical concepts, had she purposefully tried.
Se spune ca exista doar doua certitudini in viata: moartea si taxele. Mai mult chiar, in Statele Unite, se pare, ele survin la aceeasi data, potrivit unui studiu recent, care scoate in evidenta rolul stresului in aparitia accidentelor rutiere soldate cu morti: in data de 15 aprilie, deadline-ul de depunere a declaratiilor individuale de venit in SUA, numarul tragediilor petrecute pe sosele a fost mai mare cu 6% in fiecare din ultimii 30 de ani.
Numarul de accidente rutiere soldate cu decese, survenite in SUA in data de 15 aprilie, a fost, in medie, cu 6% mai mare decat al celor produse in aceeasi zi a saptamanii anterioare sau a celei anterioare, de-a lungul ultimilor 30 de ani, este concluzia unui studiu recent, publicat de Journal of the American Medical Association.
Mancarea are o importanta imensa, astfel incat un filosof materialist, Ludwig Fuerbach, foarte apreciat de comunisti, a declarat ca “omul este ceea ce mananca”. Insa, pentru a continua pe aceeasi linie, am putea spune ca la fel de important este si ceea ce nu mananca. Astfel intelegem, cel putin la un nivel elementar laic, semnificatia postului in viata crestinilor, chiar daca resorturile abstinentei de la carne si produse alimentare de origine animala sunt spirituale.
Daca sunteti indragostiti de pescuit, de natura, de vechea ordine naturala a lucrurilor, daca va intereaseaza parabola fiului risipitor sau daca vreti sa vizionati unul dintre putinele filme moderne care nu a picat in capcana comercialismului ieftin, A River Runs Through It este filmul pe care trebuie sa-l vedeti.
Filmului, produs in 1992, nu-i lipseste aproape nimic, paradoxal, nici macar vedetele: este regizat de Robert Redford si ii are printre protagonisti pe Brad Pitt. Brad Pitt, a carei performata le umbreste pe cele din Seven sau Fight Club. Pelicula prezinta istoria unei familii de presbiterieni din Montana, stat ai carui locuitori aveau ca singure preocupari, asa cum spune si Brad Pitt, credinta, munca si pescuitul.
Se spune ca exista doar doua certitudini in viata: moartea si taxele. Mai mult chiar, in Statele Unite, se pare, ele survin la aceeasi data, potrivit unui studiu recent, care scoate in evidenta rolul stresului in aparitia accidentelor rutiere soldate cu morti: in data de 15 aprilie, deadline-ul de depunere a declaratiilor individuale de venit in SUA, numarul tragediilor petrecute pe sosele a fost mai mare cu 6% in fiecare din ultimii 30 de ani.
Mancarea are o importanta imensa, astfel incat un filosof materialist, Ludwig Fuerbach, foarte apreciat de comunisti, a declarat ca “omul este ceea ce mananca”. Insa, pentru a continua pe aceeasi linie, am putea spune ca la fel de important este si ceea ce nu mananca. Astfel intelegem, cel putin la un nivel elementar laic, semnificatia postului in viata crestinilor, chiar daca resorturile abstinentei de la carne si produse alimentare de origine animala sunt spirituale.
Daca sunteti indragostiti de pescuit, de natura, de vechea ordine naturala a lucrurilor, daca va intereaseaza parabola fiului risipitor sau daca vreti sa vizionati unul dintre putinele filme moderne care nu a picat in capcana comercialismului ieftin,