Blogroll
- To Fulfill the Will of God Is Very Easy
- Types of Religious Lives
- Protodeacon Eugene Kallaur
- Kiev Caves Lavra
- TRUMP INDICTMENT: America Long Since Infiltrated, Undermined, Attacked and Gaslit, Now Thrown In Back Of Car Trunk Blindfolded. "The Bill of Rights is GONE." Glenn Beck
- Remembrances for April - 2023
- Interview 1796 - The "Population Bomb" Was A Dud - #NewWorldNextWeek
- Nashville Shooting Becomes Gateway To "Militant Trans Movement," Claiming "Backlash" As Hidden Hand Seeks To Foment Revolutionary Violence Toward Transhumanist Takeover
- RFK, Jr. Calls on DOT Secretary Buttigieg to Investigate Spike in Airline Near-Misses Caused by Pilot Health Emergencies
- What Is CIRS? A Partial Diagnosis After a Lifetime Of Struggle, A Possible Breakthrough, And A Full Disclosure
- V Lent Wednesday – Esaias 41: 4-14
- Cloaked in Faith and Humility
- Our Profound Disrespect Of The Importance of Water For Health—Not Quantity, Quality
- Come Hear Dave Rasnick and I On Caravan To Midnight Tonight at 10 pm EDT
- Finding Mental Health - #SolutionsWatch
- Offsite Post: ‘Will the Ukraine War Subvert the Antichristian Western Elite?’
- Something Is VERY Wrong With The East Palestine Narrative—By Eric Coppolino
- Class Action Lawsuit Against Biden Admin et al. Alleging Collusion to Suppress Free Speech
- V Lent Monday – Esaias 37:33 – 38:6
- Interview 1795 - James Corbett on The Nature of False Flags
- Dissent Into Madness: Projections of the Psychopaths
- The Path of True Christian Life
- FLASHBACK: NGOs Are The Deep State's Trojan Horses (2018)
- CHD Responds to Significant Increase in Autism Prevalence: 1 in 36 Children
- IV Lent Friday – Esaias 29: 13-23
- ‘March 25th’
- Interview 1794 - The eLibrary is on eFire - #NewWorldNextWeek
- IV Lent Thursday – Esaias 28: 14-22
- Saint Siluan Athonite described by Metropolitan Anthony Bloom
- Sfântul Siluan Athonitul descris de IPS Antonie Bloom
- IV Lent Wednesday – Esaias 26:21 – 27:9
- IV Lent Tuesday – Esaias 25: 1-9
- Offsite Post: ‘The Western Constitutional Model Is Driving Instability in the World’
- St. Victor of Glazov: We are called to obedience, not to spiritual suicide!
- ‘The Sad but Hopeful Tale of a Reformed Irishman’
- Offsite Post: ‘Saint Michael and the South’
- Movie Trailer: "Diakos - The Hero Martyr" (2023) Highlights the Life and Martyrdom of the Greek Revolutionary Athanasios Diakos
- CHD and California Community Groups File Lawsuit Challenging Los Angeles County Over New Wireless Antenna Ordinances
- DEADLINE EXTENDED – Action Alert: Demand the FCC Recognize Electromagnetic Sensitivity (EMS) and Prioritize #FiberFirst
- Children’s Health Defense Responds to Appellate Court Staying COVID Vaccine Mandate for New York State Health Care Workers
- How can you believe?
- Cum puteți voi să credeți?
- "Saint Paisios - From Farasa to Heaven" (Links to the Nine Episodes of the First Season)
- A Poem by Patti Smith for Orthodox Christmas
- The Beggar Boy at Christ's Christmas Tree (Feodor Dostoevsky)
- Christianity and Socialism (Hieromartyr Hilarion Troitsky)
- The Girl Mouse Seeks a Groom (A Fairy Tale by Photios Kontoglou)
- St. Basil of Kineshma (†1945): The story of a schismatic who approached the Holy Chalice
- Marriage or monasticism Elder Sofian Boghiu
- Căsătorie sau călugărie Părintele Sofian Boghiu
- 41 Saints: on Sergianism and the "ecclesial" status of the Soviet Church
- The Life and Sufferings of Igumen John Seletsky (†1971)
- Do not despair! Elder Rafail Noica
- Nu deznădăjduiți! Părintele Rafail Noica
- 3 Greek Elders: on Sergianism and the Catacomb Church
- A Life of the Catacomb Hermit St. Victor of Aksai Gorge (†1937)
- Testimonies on Love
- Mărturii despre iubire
- How to be happy every day
- Cum să fim fericiți în fiecare zi
Cele mai citite
- Să învățăm să iubim
- Clark Carlton: Modernity considers sub-natural existence the sumit of human progress
- O mica problema de retorica
- 101 carti de necitit intr-o viata
- O stire: moartea presei.
- Alternativa Nicusor Dan. Nula
- Totalitarism homosexual
- Dostoevsky for Parents and Children: (IV) Merchant Skotoboinikov's Story
- Cu ochii larg închiși
- Evolutionism pe intelesul tuturor
Copiii lui Rousseau | ![]() | ![]() | ![]() |
Polemici |
Scris de Ninel Ganea |
Joi, 21 Februarie 2019 12:50 |
Rousseau a avut de la bun început talentul de a-și camufla îndeajuns de bine mesajul exploziv al cărților sale, astfel încât aura sa inocentă a rămas în bună măsură neciobită până astăzi. În galeria marilor demolatori ai civilizației și culturii numele său apare rareori, ba se întâmplă chiar să fie trecut, nu de puține ori, printre figurile conservatoare. Dar influența sa cu greu ar putea fi supraestimată. Suficient să spunem că aproape toată mișcarea romantică se revendică aproape în întregime de la filosoful din Geneva, în timp ce gânditori în aparență diferiți precum Kant sau Schopenhauer au recunoscut explicit influența lui Rousseau în teoria morală. „Rousseau nu a inventat nimic dar a dat foc la tot”, rezuma Madame de Stael contribuția celui care a scris „Contractul Social”. Se vorbește prea puțin despre Rousseau pentru că filosofia sa a devenit parte din ceea ce numim „bunul simț modern”, adică setul de presupoziții pe care ni le însușim fără discuție ca fiind adevărate și parte din înzestrarea esențială a omului (ne)civilizat. Dar asta nu arată decât confuzia înrobitoare în care suntem scufundați, incapabili să distingem la o privire mai atentă între călăi și salvatori. Iar a-l discuta pe Rousseau, potrivit lui Irving Babbitt, înseamnă a pune în discuție modernitatea. Nu ar trebui să fim foarte mirați de această situație, ea însăși explicabilă datorită iradierii lui Rousseau. Și asta pentru că în niciun alt domeniu influența sa nu a fost mai dăunătoare decât în domeniul educației. De la creatorii primelor grădinițe, iluminații Frobel și Pestallozi, până la Maria Montessori, școlile Waldorf, John Dewey, și ajungând până la „experții în parenting” din zilele noastre, toți aceștia nu sunt altceva decât note de subsol la Jean Jacques Rousseau și a sa teorie a educației centrată pe copil. Ideea fundamentală în jurul căreia poate fi definită gândirea lui Rousseau apare în confesiunile autorului și este, după cum a comentat un critic, un soi de revelație, obținută într-o stare de transă, un fel de drum al Damascului pentru întreaga modernitate. Adevărul care l-a izbit pe Rousseau în călătoria sa de la Paris la Vincennes în anul 1749 a fost acela că „omul este în mod natural bun și doar din cauza instituțiilor noastre el devine rău”. Consecințele acestei idei au fost devastatoare și au reprezentat o revoluție antropologică, care a răsturnat nu doar moștenirea creștinătății, ci și pe aceea tradițională (greco-romană). În gândirea tradițională, omul era o ființă căzută, sclavă a patimilor și a ignoranței, pe care trebuia să le depășească și/sau să le țină sub control pentru fi un om liber. Din acest motiv, educația liberală țintea în principal la eliberarea de patimi, nu la însușirea mecanică a unui curicculum intelectual. Gândirea clasică era testată în practică, în viața de zi cu zi, nu în saloanele filosofilor. Și funcționa. De altfel, oricine nu este complet reformatat de presupozițiile modernității poate experimenta cu ochiul liber în ce măsură un copil este în mod natural bun, după cum pretind Rousseau și complicii lui. Filosoful din Geneva punea în centru copilul „bun”, în timp ce instituțiile sociale, inclusiv familia, trebuiau adaptate după calibrul acestuia. „Dacă grecii ar fi știut ce s-a întâmplat în psihologie și educație, după apariția tratatului despre educație al lui Rousseau, „Emil”, ar fi fost surprinși și amuzați. Care ar fi rostul, ar spune ei, să te concentrezi pe copil ca și cum ar fi un scop în sine? Cu excepția câtorva copii nefericiți condamnați la o moarte prematură, singurul scop al copilăriei este că te conduce la maturitate, iar obiectivul propriu al educației este, ca urmare, nu un copil smiorcăit, nu un adolescent ciudat și nici măcar un adolescent întreprinzător, ci Omul și doar Omul; iar singurul scop al educației este să-l învețe pe copil să-și transceadă condiția de copil”, afirma istoricul educației clasice, Henry Irene Marrou. În viziunea modernă, adică a lui Rousseau, copilul devine măsura tuturor lucrurilor, iar adulții trebuie să se mulțumească cu un rol pasiv sau neutru. Nu trebuie să-și impună ideile asupra copiilor și cu atât mai puțin să și le impună cu forța. Copilul este în mod natural bun, iar abilitățile și talentele sale se vor dezvolta natural. Desigur că astăzi majoritatea părinților, sunt mai mult sau mai puțin rodul unei educații moderne, ceea ce le simplifică sarcina în timp ce le îngreunează soarta. Pentru că părinților, nefiind deprinși cu nicio disciplină serioasă a sinelui, le este cu atât mai la îndemână a se debarasa de orice efort educativ, apelând la justificări rousseauiste, și sperând, în pofida oricărei evidențe, că în cele din urmă copilul incontrolabil se va transforma într-un adult responsabil sau cel puțin de succes (orice ar însemna asta). Așa că în loc de educație, copiii primesc tot felul de activități, care mai de care mai stupide, mai lipsite de sens și mai nerezonabile, asta când nu sunt uitați, cum se întâmplă cel mai frecvent, în fața unui ecran. Și nu doar atât, dar părinții tind ca în toate relațiile de familie să aplice același tipar falimentar al binelui înnăscut. Știm cu toții povestea copiilor naturali ai lui Rousseau. Cei cinci micuți au fost dați la un orfelinat, iar tatăl nu și-a cunoscut niciodată copiii. După zece ani a încercat să-și caute băiatul dar nu l-a găsit și s-a lăsat păgubaș. Pare de-a dreptul potrivit ca fondatorul educației moderne să fie un om care și-a abandonat familia. Dar într-un anume sens, mai profund, suntem cu toții copiii lui Rousseau, iar soarta noastră nu se anunță a fi cu nimic mai bună decât cea pe care au avut-o odraslele sale naturale.
|